Atunci cand realizezi ca ti s-a rupt perfuzia cu vise…

 

“ce suntem noi?”.te-am intrebat la inceput.

“noi?doua fiinte care sunt impreuna,dar care nu si-au pierdut inca libertatea. ” si ai zambit.

stau cazuta langa aripa ta si ma rotesc in cercurile de fum pe care le faci.

ai inceput a-ti plimba degetele pe pielea mea…te-ai oprit.te-ai intors la curbura claviculei mele ca si cand ai fi vrut sa-ti intiparesti pe buricele degetelor epiderma.

“ce simpla esti..esti atat de simpla.”

stiai ca m-am plimbat cu lacrimile in buzunare pana la tine.

mirosi a somn hippiotule…

 

 

“Caci n-am gresit cu nimic
Doar cat am patimit
Hulit am fost ,fara rost
De cei ce i-am iubit

…………………………….

Am asteptat infrigurat
Sa ma intorc ‘napoi
M-ati judecat, condamnat,
Dar cine sunteti voi?
Caci timpul nostru s-a scurs
In umbra marelui urs
Dar ghearele v-au ramas
In orice-mbratisare
Astazi doare sarutul pe obraz

Dati-mi viata n-apoi
Ce-am risipit pentru voi
Uitand de tot si de voi
Prieteni de betie
Dintr-o mie cati au mai ramas…”

 M-ati  zgariat desi as fi preferat sa  ma taiati si sa vedeti ce e inauntru.

Si tu care ma judeci,priveste-te in oglinda si scuipa ce vezi.

A fost o vreme cand credeam ca ma cunosti,acum esti “lumea”.

Dupa ce m-ai calcat in picioare acum vii sa arunci cu pietre?

 

“Ii puse o mana pe umar,il zgaltai cu violenta si ii spuse:

-Cum,doar sunteti tanar,sunteti puternic si ati ales calea de a trai ca un mort!

-N-am gasit nimic mai bun de facut,ii spuse.

-Cautati,ii zise ea.Vreti sa cautam impreuna?

-Nu.

-Spuneti nu fara sa ma fi privit macar.Priviti-ma.

-N-are nici un rost,spuse el,v-am vazut de o suta de ori.

-De-atat de departe…

-De departe si de-aproape!

-Cand s-a intamplat asta?

-Dintotdeauna,raspunse el,pretutindeni.

-Dar nu eram eu,spuse ea.

Se apleca spre el:

-Trebuie sa ma priviti.Spuneti-mi,m-ati vazut vreodata?

-Poate ca nu,zise el.

-Stiam eu.

-Pentru numele lui Dumnezeu,plecati,spuse el.Plecati,daca nu totul va incepe de la capat.

-Si ce-i daca totul va incepe de la capat?intreba ea. “

Toti oamenii sunt muritori-Simone de Beauvoir

 

Printeso, in cate paturi vei mai cauta iubirea?
In mintea ta complicata nu vei gasi fericirea!
Am o singura arma, e autonomia mea
Mi se pare mie sau ti-e frica de ea?

Un inger si un demon in dreapta mea
O poza cu tine se naste, e toata ura ta
Developeaza realitatea, preschimb-o-n neant
Cu banii ramasi poate-ti iei un trabant

La cat te-ai gandit oare ai bani de paine?
O sa strangi cureaua pentru ziua de maine
E iubire sau ura ce-mi arati tu acum?
Sau e pur si simplu e doar un alt drum? 

Oare ai 12 ani, oare mai esti cuminte
Gradinita te-asteapta, pana-ti creste un dinte
Adu-ti aminte un singur vers, de perspectiva
Ea, avea o frunte….era foarte masiva

Oare te mai doare inca, oare mai cazi plangand?
Incerci sa zbori dar ramai pe pamant
Orgoliul din tine nu te face sa plutesti
Asa ca stai si reinventezi povesti

Oare mai poti sa zbori cand stii prea bine
Ca n-ai castigat inca lupta cu tine?
Nu te speria de un alt capat de drum
Te vei pierde iar printre norii de fum

Aprinde-ti o tigara, gandeste-te intens
Incrunta-ti fruntea aia poate gasesti vreun sens
In tot ce faci tu si in tot ce crezi
De atatea lacrimi nu poti sa mai vezi 

Asa ca, iata, asta-i razboiul tau cu tine
Oricat ai crede tu ca te lupti cu mine
E o minciuna undeva in tot acest joc
Si stii ca acum e doar un prolog

Inchei protestul calare pe vise
Credeam ca iubirea ma prostise
Iti spun ca iubirea ni s-a transformat in ura
Asta e soarta noastra sï tot ea ne fura

Tapinarii

 

si ziceam ca o sa traim fara sa avem regrete…si uite-l pe primul.
si-a facut loc atunci cand nu m-as fi asteptat.el nu are,dar eu ii vad ochii goi ce ma fixeaza dintr-un borcan in formol.
obisnuiam sa-ti spun ca cel mai frica imi e sa ajung ca oamenii care vorbesc singuri in autobuz sau pe strada.si ma cuibaream la pieptul tau…ca si cand tu ai fi fost un scut impotriva nebuniei.si tu radeai de copilariile mele si ma sarutai pe frunte…

 

 

                   

undeva candva

dar nu aici
din pamant ochii ai sa-i ridici
undeva candva
dar nu acum
ai sa fii mai bun, vei avea un drum
stai in tine
si-ti doresti sa intalnesti
pe cineva cineva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

undeva candva
lumea se-ntampla
dar nu stiai ca era a ta
undeva candva
ai uitat sa simti, ai stiut sa minti, si nu-i asa?
stai in tine
si iti doresti sa intalnesti
pe cineva candva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

undeva candva
lumea se-ntampla
dar nu stiai ca era a ta
undeva candva
ai uitat sa simti, ai stiut sa minti, si nu-i asa?
stai in tine
si iti doresti sa intalnesti
pe cineva candva in care poti sa crezi
fara sa te vinzi, fara sa te pierzi

nu mai stiu, nu mai stiu, nu mai
nu mai stiu, nu mai stiu
daca as fugi, as mai fi…
nu mai stiu, nu mai stiu, nu mai
nu mai stiu, nu mai stiu
daca as fugi, as mai fï eu?…

 

Luna Amara

 

 

 

carturesti.un ceai cald.aleg eu:”moonlight”, ca sa ne aduca aminte de noptile cu luna plina.

acum e liniste,acum e galagie.

tipete,cearta.”esti un copil!”

si ploua nesimtit.piata romana.

tac si tace.imi  pune pe inelarul stang un inel  in forma de fluture ,cules de pe o taraba,pentru ca stia cat imi plac fluturii si radem amandoua.

si ploua peste noi,asa,si noi cautam calea victoriei numarul o suta douazeci.trecem pe rosu si lumea se grabeste acasa,fuge de ploaie si rade la noi,doua suflete mici care sorb viata cu sete asa cum sorbi maduva dintr-un os mare.

cu parul,hainele si picioarele ude intram la orele verzi…

“Imi plac desenele animate. Imi plac surprizele cu fotbalisti.
Imi place guma de mestecat in forma de biluta.
Nu-mi plac porcusorii din cerneala care-mi minjesc caietul atunci cind gresesc.
Nu-mi place sa scriu dupa dictare.
N-am chef sa-ti spun la ce cinematograf se joaca filmul pe care ai chef sa-l vezi.
As putea sa ma opresc.
Si tu ai putea.
Dar nu ma opresc.
Nici tu.”

“Cred ca nu m-ati inteles bine”  de Rodrigo Garcia

 

erai doar un numar.

mi-ai sarutat mana si as vrea…sa-ti aprind o tigara si sa o fumam impreuna ca sa ne trezim dupa ce ne-am lasat pielea in cearsafuri.

vreau sa invat iubirea…acum cand nu mai cred ca iubirea apare…asa…ca aurora boreala.

vreau sa-mi vad picioarele plecand spre tine.

numele tau inseamna “pietricica”…nu de argint,dar te-am ales din toti pumnii ce mi s-au aratat.

si ma gandeam azi dimineata…nu am intalnit nici o persoana langa care sa-mi placa atat de mult  sa tac…